Lecția 7: Ziua pierdută a istoriei
Știați că există o zi foarte importantă în Biblie, de care aproape toată lumea a uitat? Este uimitor că doar puțini oameni sunt conștienți de ea, pentru că este una dintre cele mai semnificative zile din întreaga istorie a omenirii! Nu este doar o zi din trecut, ci are o semnificație și pentru noi acum și în viitor. Mai mult, ceea ce se întâmplă în această zi neglijată poate avea un efect pozitiv asupra vieții dumneavoastră. Vreți să aflați mai multe fapte uimitoare despre această zi pierdută a istoriei? Atunci citiți cu atenție acest Ghid de studiu.
1. În ce zi se închina Isus în mod obișnuit?
„Și a venit la Nazaret, unde fusese crescut; și, după obiceiul Lui, a intrat în sinagogă în ziua Sabatului și S-a sculat să citească.” Luca 4:16.
Răspuns: Obiceiul lui Isus era să se închine în Sabat.
2. Dar care zi din istorie a fost pierdută?
„Ziua a șaptea este Sabatul Domnului Dumnezeului tău” (Exodul 20:10).
„După ce a trecut Sabatul, foarte devreme dimineața, în prima zi a săptămânii, au venit la mormânt, când răsărise soarele” (Marcu 16:1, 2).
Răspuns: Este nevoie de puțină muncă de detectiv pentru a răspunde la această întrebare. Mulți cred că Sabatul este prima zi a săptămânii, duminica, dar Biblia spune de fapt că Sabatul este ziua care vine chiar înainte de prima zi a săptămânii. Conform Scripturii, Sabatul este a șaptea zi a săptămânii, adică sâmbăta.
3. De unde a venit Sabatul?
„La început, Dumnezeu a creat cerurile și pământul. În ziua a șaptea, Dumnezeu Și-a sfârșit lucrarea pe care o făcuse și S-a odihnit în ziua a șaptea de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. Apoi Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit-o.” (Geneza 1:1; 2:2, 3)
Răspuns: Dumnezeu a făcut Sabatul la momentul Creației, când a creat lumea. El S-a odihnit în Sabat și l-a binecuvântat și l-a sfințit, adică l-a pus deoparte pentru o utilizare sfântă.
4. Ce spune Dumnezeu despre Sabat în Cele Zece Porunci?
Adu-ți aminte de ziua Sabatului, ca s-o sfințești. Să lucrezi șase zile și să-ți faci toată lucrarea, dar ziua a șaptea este Sabatul Domnului Dumnezeului tău. Să nu faci nicio lucrare în ea: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vitele tale, nici străinul tău care este în porțile tale. Căci în șase zile a făcut Domnul cerurile și pământul, marea și tot ce este în ele și S-a odihnit în ziua a șaptea. De aceea a binecuvântat Domnul ziua Sabatului și a sfințit-o. (Exodul 20:8-11)
Apoi mi-a dat Domnul două table de piatră scrise cu degetul lui Dumnezeu. (Deuteronom 9:10)
Răspuns: În a patra dintre Cele Zece Porunci, Dumnezeu spune că trebuie să păzim Sabatul zilei a șaptea ca fiind ziua Lui sfântă. Se pare că Dumnezeu știa că oamenii vor fi înclinați să uite Sabatul Său, așa că a început această poruncă cu cuvântul „aduceți-vă aminte”.
5. Dar nu au fost schimbate Cele Zece Porunci?
Exodul 20:1 spune: Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte, zicând [Cele Zece Porunci urmează în versetele 2-17]. Dumnezeu a zis: „Nu voi călca legământul Meu și nu voi schimba cuvântul care a ieșit de pe buzele Mele” (Psalmul 89:34). Isus a spus: „Este mai ușor să treacă cerul și pământul, decât să sară o singură frântură de slove din Lege” (Luca 16:17).
Răspuns: Nu, într-adevăr! Este imposibil ca vreuna dintre legile morale ale lui Dumnezeu să se schimbe. Toate cele Zece Porunci sunt încă obligatorii și astăzi. Așa cum celelalte nouă porunci nu s-au schimbat, nici a patra poruncă nu s-a schimbat.
6. Au ținut apostolii Sabatul în ziua a șaptea?
Atunci Pavel, după obiceiul său, a intrat la ei și timp de trei Sabate a vorbit cu ei din Scripturi. (Faptele Apostolilor 17:2)
Pavel și cei din jurul lui au intrat în sinagogă în ziua Sabatului și au șezut jos. (Faptele Apostolilor 13:13, 14)
În ziua Sabatului, am ieșit afară din cetate, pe malul râului, unde se făcea obiceiul rugăciunii. Am șezut și am vorbit cu femeile care se adunau acolo. (Faptele Apostolilor 16:13)
[Pavel] vorbea în sinagogă în fiecare Sabat și îndemna atât pe iudei, cât și pe greci. (Faptele Apostolilor 18:4)
Răspuns: Da. Cartea Faptele Apostolilor arată clar că Pavel și biserica primară au ținut Sabatul.
7. Se închinau și neamurile în Sabatul zilei a șaptea?
Dumnezeu a zis: „Fericit este omul care păzește Sabatul și nu-l pângărește! Și fiii străinului care se lipesc de Domnul! Pe oricine păzește Sabatul și nu-l pângărește și ține tare legământul Meu, îi voi aduce la muntele Meu cel sfânt și-i voi veseli în casa Mea de rugăciune, căci casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate neamurile.” (Isaia 56:2, 6, 7, sublinierea noastră)
Apostolii au învățat acest lucru: După ce au ieșit iudeii din sinagogă, neamurile au rugat pe neam să li se propovăduiască aceste cuvinte în Sabatul următor. În Sabatul următor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 13:42, 44, sublinierea noastră).
El vorbea în sinagogă în fiecare Sabat și îi convingea atât pe iudei, cât și pe greci. (Faptele Apostolilor 18:4, sublinierea noastră)
Răspuns: Apostolii din biserica primară nu numai că au ascultat de porunca lui Dumnezeu privind Sabatul, dar i-au învățat și pe neamurile convertite să se închine în Sabat.
8. Dar nu a fost oare Sabatul schimbat în duminică?
Răspuns: Nu. Nu există nicio sugestie în Scripturi că Isus, Tatăl Său sau apostolii ar fi schimbat vreodată, în vreun moment și în vreo circumstanță, sfântul Sabat al zilei a șaptea în vreo altă zi. De fapt, Biblia ne învață contrariul. Luați în considerare dovezile:
A. Dumnezeu a binecuvântat Sabatul.
„Domnul a binecuvântat ziua Sabatului și a sfințit-o” (Exodul 20:11).
„Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit-o” (Geneza 2:3).
B. Hristos se aștepta ca poporul Său să mai păzească Sabatul în anul 70 d.Hr., când Ierusalimul a fost distrus.
Știind foarte bine că Ierusalimul va fi distrus de Roma în anul 70 d.Hr., Isus i-a avertizat pe urmașii Săi din acea vreme, spunând: „Rugați-vă însă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici în ziua Sabatului.” (Matei 24:20, sublinierea noastră). Isus a spus clar că poporul Său va păzi Sabatul chiar și la 40 de ani după învierea Sa.
C. Femeile care au venit să ungă trupul neînsuflețit al lui Hristos au păzit Sabatul” (Marcu 15:37, 42), care se numește acum Vinerea Mare.
Isus a murit „în ziua dinaintea Sabatului” (Marcu 15:37, 42), care este adesea numită „Vinerea Mare”. Femeile au pregătit mirodenii și miresme pentru a-I unge trupul, apoi „s-au odihnit în Sabat, după poruncă” (Luca 23:56). Abia „după ce a trecut Sabatul” (Marcu 16:1) femeile au venit „în prima zi a săptămânii” (Marcu 16:2) pentru a-și continua trista muncă. Apoi L-au găsit pe Isus „înviat devreme în prima zi a săptămânii” (versetul 9), numită în mod obișnuit „Duminica Paștelui”. Vă rugăm să rețineți că Sabatul „după poruncă” era ziua precedentă Duminicii Paștelui, pe care o numim acum Sâmbătă.
D. Luca, autorul Faptele Apostolilor, nu se referă la nicio schimbare a zilei de închinare.
Nu există nicio consemnare biblică a unei schimbări. În cartea Faptele Apostolilor, Luca spune că a scris Evanghelia sa (cartea lui Luca) despre „toate” învățăturile lui Isus (Faptele Apostolilor 1:1-3). Dar nu a scris niciodată despre o schimbare a Sabatului.
Toți cei din Împărăția veșnică a lui Dumnezeu vor sfințeni Sabatul.
9. Unii oameni spun că Sabatul va fi păstrat pe noul pământ al lui Dumnezeu. Este corect acest lucru?
„Căci, după cum cerurile cele noi și pământul cel nou, pe care le voi face, vor rămâne înaintea Mea”, zice Domnul, „așa va rămâne și urmașii tăi și numele tău. De la o lună nouă la alta și de la o Sabat la alta, orice făptură va veni să se închine înaintea Mea”, zice Domnul.” (Isaia 66:22, 23)
Răspuns: Da. Biblia spune că oamenii mântuiți din toate epocile vor păzi Sabatul pe noul pământ.
10. Dar nu este oare duminica Ziua Domnului?
„Numiți Sabatul o desfătare, o zi sfântă a Domnului” (Isaia 58:13).
„Fiul Omului este Domn chiar și al Sabatului” (Matei 12:8).
Răspuns: Biblia vorbește despre Ziua Domnului în Apocalipsa 1:10, deci Domnul are într-adevăr o zi specială. Dar niciun verset din Scriptură nu se referă la duminică ca fiind Ziua Domnului. Mai degrabă, Biblia identifică în mod clar Sabatul zilei a șaptea ca fiind Ziua Domnului. Singura zi pe care Domnul a binecuvântat-o vreodată și a revendicat-o ca fiind a Sa este Sabatul zilei a șaptea.
11. Nu ar trebui să sfințeam duminica în cinstea învierii lui Hristos?
„Nu știți voi că toți câți am fost botezați în Hristos Isus am fost botezați în moartea Lui? De aceea, prin botez, în moartea Lui, am fost îngropați împreună cu El, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morți, prin slava Tatălui, tot așa și noi să umblăm o viață nouă. Căci, dacă am fost una cu El prin asemănarea morții Lui, vom fi și noi prin asemănarea învierii Lui. Știind aceasta, că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie destrămat și să nu mai fim robi ai păcatului.” (Romani 6:3-6)
Răspuns: Nu! Biblia nu sugerează niciodată sfințirea duminicii în onoarea învierii sau din orice alt motiv. Îl onorăm pe Hristos ascultând de poruncile Sale directe (Ioan 14:15), nu înlocuind tradițiile omenești cu legea Sa veșnică.
12. Ei bine, dacă respectarea duminicii nu este menționată în Biblie, a cui a fost ideea?
El va vrea să schimbe vremurile și legea. (Daniel 7:25) Ați desființat porunca lui Dumnezeu prin datina voastră. Și în zadar Mă cinstesc ei, învățând ca învățături porunci omenești. (Matei 15:6, 9) Preoții ei au călcat Legea Mea și au pângărit lucrurile Mele sfinte. Prorocii ei le-au tencuit cu mortar neaglomerat, zicând: „Așa vorbește Domnul Dumnezeu!”, când Domnul nu vorbise. (Ezechiel 22:26, 28)
Răspuns: La aproximativ 300 de ani după învierea lui Isus, parțial din cauza urii față de evrei, oameni rătăciți au sugerat ca ziua sfântă de închinare a lui Dumnezeu să fie schimbată de sâmbătă în duminică. Dumnezeu a prezis că se va întâmpla și așa s-a întâmplat. Această eroare a fost transmisă generației noastre neașteptate ca fapt. Cu toate acestea, respectarea duminicii este o tradiție a oamenilor de rând și încalcă legea lui Dumnezeu, care poruncește respectarea Sabatului. Numai Dumnezeu poate face o zi sfântă. Dumnezeu a binecuvântat Sabatul și, când Dumnezeu binecuvântează, niciun om nu-l poate anula (Numeri 23:20).
13. Dar nu este oare periculos să te falsifici cu legea lui Dumnezeu?
„Să nu adăugați la cuvântul pe care vi-l poruncesc eu, nici să nu scoateți din el, ca să păziți poruncile Domnului Dumnezeului vostru, pe care vi le poruncesc eu.” (Deuteronom 4:2) „Orice cuvânt al lui Dumnezeu este curat. Să nu adăugați la cuvintele Lui, ca să nu vă mustre și să fiți găsiți mincinos.” (Proverbe 30:5, 6)
Răspuns: Dumnezeu le-a interzis oamenilor să-I schimbe legea, fie prin ștergeri, fie prin adăugiri. Alterarea legii lui Dumnezeu este unul dintre cele mai periculoase lucruri pe care le poate face o persoană, deoarece legea lui Dumnezeu este perfectă și este menită să ne protejeze de rău.
14. De ce a făcut Dumnezeu Sabatul, oricum?
A. Semn al creației. Aduceți-vă aminte de ziua Sabatului, ca să o sfințești. Căci în șase zile a făcut Domnul cerurile și pământul, marea și tot ce este în ele și S-a odihnit în ziua a șaptea. De aceea a binecuvântat Domnul ziua Sabatului și a sfințit-o. (Exodul 20:8, 11)
B. Semn de răscumpărare și sfințire.
„Le-am dat și Sabatele Mele, ca să fie un semn între Mine și ei, ca să știe că Eu sunt Domnul, care îi sfințesc” (Ezechiel 20:12).
Răspuns: Dumnezeu a dat Sabatul ca un semn dublu: (1) Este un semn că El a creat lumea în șase zile literale și (2) este, de asemenea, un semn al puterii atotputernice a lui Dumnezeu de a mântui și sfinți oamenii. Este un răspuns natural pentru creștin să iubească Sabatul zilei a șaptea ca semn prețios al Creației și mântuirii lui Dumnezeu (Exodul 31:13, 16, 17; Ezechiel 20:20). Este foarte lipsit de respect să călci în picioare Sabatul lui Dumnezeu. În Isaia 58:13, 14, Dumnezeu spune că toți cei care vor să fie binecuvântați trebuie să-și ridice picioarele de pe ziua Lui sfântă.
15. Cât de importantă este sfințenia Sabatului?
„Păcatul este fărădelegea [călcarea legii]” (1 Ioan 3:4).
„Plata păcatului este moartea” (Romani 6:23).
„Cine păzește toată Legea, dar se slăbește într-o singură poruncă, se face vinovat de toate” (Iacov 2:10).
„Hristos a suferit și el pentru noi, lăsându-ne o pildă, ca să călcați pe urmele Lui” (1 Petru 2:21).
„El a devenit autorul mântuirii veșnice pentru toți cei ce ascultă de El” (Evrei 5:9).
Răspuns: Este o chestiune de viață și de moarte. Sabatul este protejat și susținut de a patra poruncă a legii lui Dumnezeu. Încălcarea deliberată a oricăreia dintre cele Zece Porunci este păcat. Creștinii vor urma cu bucurie exemplul lui Hristos de a respecta Sabatul.
16. Ce părere are Dumnezeu despre faptul că liderii religioși ignoră Sabatul?
„Preoții ei au călcat Legea Mea și au pângărit lucrurile Mele sfinte; nu fac diferența între ce este sfânt și ce este nesfânt... și-au întors ochii de la Sabatele Mele, așa că sunt pângărit în mijlocul lor... De aceea Mi-am vărsat mânia peste ei.” (Ezechiel 22:26, 31)
Răspuns: Deși există unii lideri religioși care țin duminica sacră pentru că nu știu cum să fie, cei care o fac în mod deliberat profanează ceea ce Dumnezeu a numit sfânt. Ascundându-și ochii de la adevăratul Sabat al lui Dumnezeu, mulți lideri religioși i-au făcut pe alții să-l profaneze. Milioane de oameni au fost induși în eroare în această privință. Isus i-a mustrat pe farisei pentru că se prefăceau că Îl iubesc pe Dumnezeu, în timp ce anulau una dintre cele Zece Porunci prin tradiția lor (Marcu 7:7-13).
17. Îi afectează cu adevărat pe oameni păzirea Sabatului în mod personal?
Dacă Mă iubiți, păziți poruncile Mele. (Ioan 14:15)
Cine știe să facă binele și nu-l face, păcătuiește. (Iacov 4:17)
Fericiți sunt cei ce păzesc poruncile Lui, ca să aibă drept la pomul vieții și să intre pe porți în cetate. (Apocalipsa 22:14)
El [Isus] le-a zis: „Sabatul a fost făcut pentru om și nu omul pentru Sabat.” (Marcu 2:27)
Răspuns: Da! Sabatul este un dar de la Dumnezeu, care l-a făcut pentru tine ca o pauză de la lume! Este firesc ca oamenii care Îl iubesc să vrea să păzească porunca Sa despre Sabat. Într-adevăr, dragostea fără păzirea poruncilor nu este deloc dragoste (1 Ioan 2:4). Este o decizie pe care trebuie să o luăm cu toții și nu o putem evita. Vestea bună este că alegerea de a păzi Sabatul te va binecuvânta profund!
În Sabat, te poți simți liber să încetezi – fără vinovăție! – activitățile tale zilnice obișnuite, cum ar fi munca și cumpărăturile și, în schimb, să petreci timp cu Creatorul universului. Închinarea la Dumnezeu împreună cu alți credincioși, petrecerea timpului cu familia, plimbările în natură, citirea de materiale înălțătoare spiritual și chiar vizitarea și încurajarea bolnavilor sunt toate modalități bune de a păstra Sabatul sfânt. După stresul a șase zile de muncă, Dumnezeu ți-a dat darul Sabatului pentru a te odihni de ostenelile tale și pentru a-ți hrăni sufletul. Poți avea încredere că El știe ce este mai bine pentru tine!
18. Ai vrea să-L onorezi pe Dumnezeu sfânt Sabatul Său al zilei a șaptea?
Răspuns:
Întrebări de gândire
1. Dar nu este Sabatul numai pentru evrei?
Nu. Isus a spus: „Sabatul a fost făcut pentru om” (Marcu 2:27). Nu este numai pentru evrei, ci pentru omenire, pentru toți bărbații și femeile de pretutindeni. Națiunea evreiască nici măcar nu a existat decât la 2.500 de ani după ce a fost făcut Sabatul.
2. Nu este Faptele Apostolilor 20:7-12 o dovadă că ucenicii au ținut duminica ca zi sfântă?
Conform Bibliei, fiecare zi începe la apusul soarelui și se termină la următorul apus (Geneza 1:5, 8, 13, 19, 23, 31; Levitic 23:32), iar partea întunecată a zilei vine prima. Așadar, Sabatul începe vineri noaptea la apusul soarelui și se termină sâmbătă noaptea la apusul soarelui. Această întâlnire discutată în Faptele Apostolilor 20 a avut loc în partea întunecată a duminicii sau în ceea ce numim acum sâmbătă noaptea. A fost o întâlnire de sâmbătă seara și a durat până la miezul nopții. Pavel era într-o călătorie de rămas bun și știa că nu-i va mai vedea pe acești oameni (versetul 25). Nu e de mirare că a predicat atât de mult! (Niciun serviciu săptămânal regulat nu ar fi durat toată noaptea.) Pavel era gata să plece a doua zi (versetul 7). Frângerea pâinii nu are o semnificație deosebită aici, deoarece frângeau pâinea în fiecare zi (Faptele Apostolilor 2:46). Nu există nicio indicație în acest pasaj că prima zi este sfântă și nici că acești primi creștini o considerau astfel. Nici nu există vreo dovadă că Sabatul ar fi fost schimbat. (De altfel, această întâlnire este probabil menționată doar din cauza miracolului învierii lui Eutih după ce acesta a căzut și a murit.) În Ezechiel 46:1, Dumnezeu se referă la duminică ca fiind una dintre cele șase zile lucrătoare.
3. Nu vorbește 1 Corinteni 16:1,2 despre ofrandele școlii duminicale?
Nu. Nu se face aici nicio referire la o adunare publică de închinare. Banii trebuiau puși deoparte în privat, acasă. Pavel scria pentru a ruga bisericile din Asia Mică să-i ajute pe frații lor săraci din Ierusalim (Romani 15:26-28). Toți acești creștini țineau Sabatul sfânt, așa că Pavel a sugerat ca duminică dimineața, după ce se termina Sabatul, să pună deoparte ceva pentru frații lor nevoiași, astfel încât să aibă la îndemână când va veni el. Trebuia făcut în privat, cu alte cuvinte, acasă. Nu se face aici nicio referire la duminică ca zi sfântă.
4. Dar nu s-a pierdut timpul și nu s-au schimbat zilele săptămânii de pe vremea lui Hristos?
Nu. Cercetătorii și istoricii sunt de acord că, deși calendarul s-a schimbat, ciclul săptămânal de șapte zile nu s-a schimbat niciodată. Prin urmare, puteți fi siguri că a șaptea zi a noastră este aceeași a șaptea zi pe care Isus a sfințit-o!
5. Nu este Ioan 20:19 relatarea despre instituirea de către ucenici a păzirii duminicii în onoarea învierii?
Nu. Ucenicii din acea vreme nu credeau că învierea avusese loc. Se adunaseră acolo de frica iudeilor. Când Isus a apărut în mijlocul lor, i-a certat pentru că nu i-au crezut pe cei care Îl văzuseră după ce înviase (Marcu 16:14). Nu există nicio implicație că ei au considerat duminica o zi sfântă. Doar opt texte din Noul Testament menționează prima zi a săptămânii și niciunul dintre ele nu implică faptul că este sfântă.
6. Nu elimină Coloseni 2:14-17 Sabatul zilei a șaptea?
Deloc. Se referă doar la sabatele ceremoniale anuale, care erau o umbră a lucrurilor viitoare și nu la Sabatul zilei a șaptea. În vechiul Israel existau șapte zile sfinte anuale, sau festivaluri, care erau numite și sabate (vezi Levitic 23). Acestea erau pe lângă Sabatele Domnului (Leviticul 23:38), sau Sabatul zilei a șaptea. Semnificația lor principală era prefigurarea sau indicarea crucii și se încheia la cruce. Sabatul zilei a șaptea al lui Dumnezeu a fost făcut înainte de păcatul lui Adam și, prin urmare, nu putea prefigura nimic despre eliberarea din păcat. De aceea, Coloseni 2 diferențiază și menționează în mod specific sabatele care erau o umbră.
7. Conform Romani 14:5, nu este ziua pe care o păzim o chestiune de opinie personală?
Observați că întregul capitol este despre judecarea unii pe alții (versetele 4, 10, 13) pentru lucruri îndoielnice (versetul 1). Problema aici nu este Sabatul zilei a șaptea, care face parte din legea morală, ci alte zile religioase. Creștinii evrei îi judecau pe creștinii neevrei pentru că nu le respectau. Pavel spune pur și simplu: Nu vă judecați unii pe alții. Acea lege ceremonială nu mai este obligatorie.
Contact
📌Location:
Muskogee, OK USA
📧 Email:
team@bibleprophecymadeeasy.org
